Carol I vine să mute „Ţeapa“ lui Ghilduş
Până la sfârşitul acestui an, sculptura ecvestră în bronz a lui Carol I s-ar putea afla în centrul Pieţei Revoluţiei, din care ar dispărea „Ţeapa“ lui Ghilduş.
In Piaţa Revoluţiei din Bucureşti a fost montată weekendul trecut o machetă în mărime naturală a statuii lui Carol I, în răşină, realizată de Florin Codre. Simularea monumentului are ca scop nu doar verificarea înălţimii adecvate şi a orientării acestuia în spaţiul în care a fost amplasat până în 1948 monumentul sculptorului croat Ivan Mestrovici, ci şi, în premieră pentru România, o consultare cu publicul.
„Lucrarea va rămâne acolo o lună sau 45 de zile. Avem o urnă în care se pot depune observaţii, pe care le putem primi şi pe site-ul nostru, şi pe cel al primăriei. E o metodă prin care cer ajutorul civic în a învinge obtuzitatea unor aşa-zişi specialişti, care sunt întotdeauna purtătorii unor alte interese decât acelea estetice sau urbanistice“, a declarat sculptorul pentru Cotidianul.
El a precizat că Ministerul Culturii se împotriveşte plasării statuii lui Carol I pe vechiul său loc, în timp ce primăria (care e responsabilă pentru costurile monumentului) o susţine, sculptorul solidarizându-se cu aceasta din urmă: „E firesc să pui statuia în faţa Palatului Regal. Însă pentru că între timp au făcut parkinguri, la care se adaugă felul în care au organizat circulaţia, există şi mai multe constrângeri.
Cred că până la urmă vom ajunge cu toţii la concluzia că statuia este cel mai bine plasată în mijlocul pieţei, circulaţia făcându-se în jurul ei. Ar fi de sacrificat cam 30 de locuri de parcare, asta-i tot“, a subliniat Codre, adăugând că o astfel de amplasare a monumentului ar funcţiona cu atât mai bine cu cât „s-ar face un mare parking sub piaţă, o trecere subterană a Căii Victoriei, piaţa devenind pietonală, aşa cum se întâmplă în toate capitalele“.
Florin Codre a afirmat că mai lucrează la statuie, că o va mai turna o dată în ghips, iar până la sfârşitul anului ar putea fi realizată în bronz şi amplasată definitiv. Din simulare, a subliniat artistul, lipseşte „o lentilă de granit lustruit, cu diametrul de 20 de metri, care ar avea pe ea o structură de alamă lustruită pe care ar sta statuia şi care ar proiecta un fel de nimb la picioarele regelui. Din acest motiv, mi-aş dori foarte mult să stea în mijlocul pieţei, ar impune şi respect, şi distanţă faţă de conceptul pe care îl presupun monarhia şi Carol I“.
Sculptorul s-a arătat surprins de declaraţia lui Florin Necula, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic al Municipiului Bucureşti, care a spus că aşteaptă un deviz de la el. „E o birocraţie enormă, ne tratează în contract de parcă am fi firme de prestări servicii şi am pune borduri sau am asfalta. Nu au în legislaţie prevăzute nişte norme în stabilirea contractelor cu artiştii plastici, ştiu să plătească la metru, la kilogram, la oră...“, a explicat Codre, susţinând că, „dacă vor deviz, facem şi deviz“.
Proiectul de realizare a unei statui a lui Carol I de către sculptorul Florin Codre a fost demarat în martie 2007 de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Statuia urma să fie amplasată în Piaţa Revoluţiei în locul monumentului realizat de Ivan Mestrovici, distrus în 1948 de comunişti.
Ulterior, locul statuii în curs de realizare de Florin Codre a fost schimbat, alegându-se ca amplasament Piaţa Victoriei, în faţa Muzeului „Grigore Antipa“. Momentan s-a revenit la locul iniţial, Piaţa Revoluţiei, în faţa Bibliotecii Centrale Universitare, unde, momentan, stă „Ţeapa“ lui Alexandru Ghilduş.
Confruntat cu această perspectivă, sculptorul Alexandru Ghilduş, autorul „Monumentului Revoluţiei“, a declarat pentru Cotidianul că nu ştie nimic despre machetă: „Ce treabă are revoluţia cu Carol I? Nu ştiu dacă are ce căuta acolo aşa ceva. Eu nu am auzit nimic despre statuie şi, oricum, nu mă interesează ce zic toţi tâmpiţii şi toţi nesimţiţii“.
Potrivit MEDIAFAX, drepturile de autor şi macheta au costat 6 milioane de lei. În afara proiectului municipalităţii de a realiza o statuie a lui Carol I, există şi un proiect al MCC, anunţat în 2006, de refacere a statuii lui Carol I, după schiţele lui Mestrovici. În acest scop, statul român are sprijinul autorităţilor croate, însă drepturile de autor pentru executarea proiectului trebuie cumpărate de la cei patru moştenitori ai artistului Ivan Mestrovici.
Ministerul Culturii a intrat în posesia unor imagini ale machetelor statuii lui Carol I, după o întâlnire pe care Virgil Niţulescu, secretar general al MCC, şi Mihai Oroveanu au avut-o în iulie 2006, la Zagreb, cu urmaşii sculptorului croat. Totuşi, negocierile pentru cumpărarea drepturilor de autor nu au avansat după întâlnirea din Croaţia, din cauza neînţelegerilor dintre urmaşii lui Mestrovici.
