Carol I vine să mute „Ţeapa“ lui Ghilduş
Până la sfârşitul acestui an, sculptura ecvestră în bronz a lui Carol I s-ar putea afla în centrul Pieţei Revoluţiei, din care ar dispărea „Ţeapa“ lui Ghilduş.
In Piaţa Revoluţiei din Bucureşti a fost montată weekendul trecut o machetă în mărime naturală a statuii lui Carol I, în răşină, realizată de Florin Codre. Simularea monumentului are ca scop nu doar verificarea înălţimii adecvate şi a orientării acestuia în spaţiul în care a fost amplasat până în 1948 monumentul sculptorului croat Ivan Mestrovici, ci şi, în premieră pentru România, o consultare cu publicul.
„Lucrarea va rămâne acolo o lună sau 45 de zile. Avem o urnă în care se pot depune observaţii, pe care le putem primi şi pe site-ul nostru, şi pe cel al primăriei. E o metodă prin care cer ajutorul civic în a învinge obtuzitatea unor aşa-zişi specialişti, care sunt întotdeauna purtătorii unor alte interese decât acelea estetice sau urbanistice“, a declarat sculptorul pentru Cotidianul.
El a precizat că Ministerul Culturii se împotriveşte plasării statuii lui Carol I pe vechiul său loc, în timp ce primăria (care e responsabilă pentru costurile monumentului) o susţine, sculptorul solidarizându-se cu aceasta din urmă: „E firesc să pui statuia în faţa Palatului Regal. Însă pentru că între timp au făcut parkinguri, la care se adaugă felul în care au organizat circulaţia, există şi mai multe constrângeri.
Cred că până la urmă vom ajunge cu toţii la concluzia că statuia este cel mai bine plasată în mijlocul pieţei, circulaţia făcându-se în jurul ei. Ar fi de sacrificat cam 30 de locuri de parcare, asta-i tot“, a subliniat Codre, adăugând că o astfel de amplasare a monumentului ar funcţiona cu atât mai bine cu cât „s-ar face un mare parking sub piaţă, o trecere subterană a Căii Victoriei, piaţa devenind pietonală, aşa cum se întâmplă în toate capitalele“.
Florin Codre a afirmat că mai lucrează la statuie, că o va mai turna o dată în ghips, iar până la sfârşitul anului ar putea fi realizată în bronz şi amplasată definitiv. Din simulare, a subliniat artistul, lipseşte „o lentilă de granit lustruit, cu diametrul de 20 de metri, care ar avea pe ea o structură de alamă lustruită pe care ar sta statuia şi care ar proiecta un fel de nimb la picioarele regelui. Din acest motiv, mi-aş dori foarte mult să stea în mijlocul pieţei, ar impune şi respect, şi distanţă faţă de conceptul pe care îl presupun monarhia şi Carol I“.
Sculptorul s-a arătat surprins de declaraţia lui Florin Necula, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic al Municipiului Bucureşti, care a spus că aşteaptă un deviz de la el. „E o birocraţie enormă, ne tratează în contract de parcă am fi firme de prestări servicii şi am pune borduri sau am asfalta. Nu au în legislaţie prevăzute nişte norme în stabilirea contractelor cu artiştii plastici, ştiu să plătească la metru, la kilogram, la oră...“, a explicat Codre, susţinând că, „dacă vor deviz, facem şi deviz“.
Proiectul de realizare a unei statui a lui Carol I de către sculptorul Florin Codre a fost demarat în martie 2007 de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Statuia urma să fie amplasată în Piaţa Revoluţiei în locul monumentului realizat de Ivan Mestrovici, distrus în 1948 de comunişti.
Ulterior, locul statuii în curs de realizare de Florin Codre a fost schimbat, alegându-se ca amplasament Piaţa Victoriei, în faţa Muzeului „Grigore Antipa“. Momentan s-a revenit la locul iniţial, Piaţa Revoluţiei, în faţa Bibliotecii Centrale Universitare, unde, momentan, stă „Ţeapa“ lui Alexandru Ghilduş.
Confruntat cu această perspectivă, sculptorul Alexandru Ghilduş, autorul „Monumentului Revoluţiei“, a declarat pentru Cotidianul că nu ştie nimic despre machetă: „Ce treabă are revoluţia cu Carol I? Nu ştiu dacă are ce căuta acolo aşa ceva. Eu nu am auzit nimic despre statuie şi, oricum, nu mă interesează ce zic toţi tâmpiţii şi toţi nesimţiţii“.
Potrivit MEDIAFAX, drepturile de autor şi macheta au costat 6 milioane de lei. În afara proiectului municipalităţii de a realiza o statuie a lui Carol I, există şi un proiect al MCC, anunţat în 2006, de refacere a statuii lui Carol I, după schiţele lui Mestrovici. În acest scop, statul român are sprijinul autorităţilor croate, însă drepturile de autor pentru executarea proiectului trebuie cumpărate de la cei patru moştenitori ai artistului Ivan Mestrovici.
Ministerul Culturii a intrat în posesia unor imagini ale machetelor statuii lui Carol I, după o întâlnire pe care Virgil Niţulescu, secretar general al MCC, şi Mihai Oroveanu au avut-o în iulie 2006, la Zagreb, cu urmaşii sculptorului croat. Totuşi, negocierile pentru cumpărarea drepturilor de autor nu au avansat după întâlnirea din Croaţia, din cauza neînţelegerilor dintre urmaşii lui Mestrovici.
3 comentarii:
am vazut statuia si chiar inainte sa citesc articolul de pe blog am avut aceeasi impresie. statuia ar sta cel mai bine in locul Tepei. sunt pentru.
PROSTIA OAMENILOR DEŞTEPŢI
Nu cred că proştii sunt cu adevărat proşti. Eu cred că cei mai mulţi dintre reprezentanţii acestei categorii se trag din lumea celor care pot gândi suficient de bine. Dar nu o fac. Şi nu o fac pentru că adoptă un „a priori”ideologic ori un interes imediat. Vorbesc, în acest text, despre o prostie monumentală ieşită din mintea unui om deştept, Erwin Kessler, aflat faţă în faţă cu un nou monument (altul decât propria lui prostie).
Kessler este ateu, antimonarhist şi ultra-postmodernism. Monumentul pe are îl comentează el, ecvestra Carol I, de Florin Codre, instalat în faţa BCU din Bucureşti, în machetă, spre dezbatere publică, nu este nici religios, nici monarhist, nici anti-modernist. Este, pur şi simplu, artistic.
Kessler vrea să se prefacă a înţelege acest monument doar în cheie artistică. Numai că prefăcătoria lui este jalnică. Zice că monumentul lui Codre ar fi o copie după Mestrovici. Asta e ca şi cum ai zice că e plagiat. Uite aici o grămadă de cuvinte care au fost preluate mot-a-mot de plagiator! Uite aici o serie de chestii care au fost preluate fotografic de aceste Codre! Nimic din toate acestea la Kessler. El decretează: vă spun eu că e un plagiat!
Deşi a absolvit Institutul de Istoria şi Teoria Artei din Bucureşti, Kessler pare a nu avea habar de altceva decât de formele postmoderne ale artelor plastice. Aş putea decreta şi eu ceva. Dar mai bine punem un pariu în locul decretului: „Nu-i aşa, d-le Kessler, că aflându-vă în intimitatea minţii dumneavoastră, nu aveţi în memoria personală, fără ajutor bibliografic, nici o ecvestră celebră, cu atât mai puţin pe aia a lui ecvestră despre care vorbiţi, căci a fost topită de comunişti? Păi, atunci, cum dracu’ aţi putea deosebi aşa zisul plagiat? Numai după fotografiile care au rămas cu acea ecvestră? Dar dacă dumneavoastră vă încredeţi în fotografii, de ce nu v-au învăţat la şcoală să vizitaţi muzee? De ce nu v-au învăţat că ar fi suficiente albumele?”
În fine…Iată pariul…Aţi putea descrie din memorie o ecvestră celebră, fără să apelaţi la albume, aşadar? Dacă da, daţi-vă un premiu! Dacă nu – cum cred eu – daţi-vă o palmă!
Ştiu prea bine că nu-şi va da o palmă. Şi asta nu pentru că n-ar pierde pariul de mai sus, ci pentru că domnul Kessler n-are treabă cu acest pariu. El a pariat pe altceva, sub influenţa unor interese cărora nici măcar nu le cunoaşte dedesubturile. A pariat pe … calul celor care, din prea mioritice interese contra celui care are cai mai bărbaţi, şi face ecvestre mai impresionante, complotează să-l pună pe Carol I în afara spaţiului marcat de Palatul Regal. Căci – cică ar strica armonia urbanistă dată de „ţeapa” lui Ghilduş!!!
Alţi proşti? Nu dom’le! Alte interese. Altă ideologie. N-au ăştia treabă cu arta.
IOAN BUDUCA
SOLDATUL SOVIETIC CĂLARE
„Nu trebuie să fii mare specialist în arte vizuale ca să-ţi dai seama că plasarea statuii Regelui Carol I în Piaţa Palatului, tocmai în faţa Bibliotecii Central Universitare, ar fi o catastrofă” – zice Magda Cârneci, în „Revista 22”, 6-12 mai, 2008. În acelaşi număr al revistei apare şi „atacul” anti-Codre, sub-cultural, sub-intelectual, semnat de Erwin Kessler.
Bravo Magda!
Despre asta era vorba. Comisia de Monumente a MCC asta vrea, ca acest Carol I să nu fie amplasat în faţa Palatului Regal. Orice alt Palat ar fi bun, al Telefoanelor, al lui Gigi Becali, numai Palatul Regal – nu! Ce să caute Carol I în faţa Palatului Regal?!
Bravo Magda!
Asta da opinie independentă a unui … mare specialist în arte vizuale …
Bravo Magda!
Dacă tu îţi autoatribui un astfel de calificativ, dă-mi voie, ca mare specialist în oportunismele criticilor de arte vizuale, să cred că ţi-ai vândut puţin conştiinţa profesională (în mod special specializată, cum zici că e).
Pentru tine Magda, e mai importantă opinia unui influent prieten al tău, membru al Comisiei, decât interesul memoriei urbaniste naţionale.
Bravo Magda! Tu mai crezi în prietenie! Cine ar fi crezut? În numele vechii noastre prietenii, permite-mi să-ţi mărturisesc că pentru mine, dacă e ceva în plus în acea zonă istorică a Capitalei, nu e „ţeapa” Revoluţiei (una din cele mai „brutale” expresii ale adevărului nostru istoric, ce să-i faci?!) ci altceva: circulaţia ne-pietonală!
Dar cum nu candidez la Primăria Capitalei, voi reveni la textul tău.
Nu te-ai pus de acord cu Erwin. Tu zici că e corectă statuia lui Carol I, el zice că nu e corectă. Ca şi cum voi, criticii, aţi ştii mai bine decât sculptorii ce e corect şi ce e incorect într-o sculptură! Cum aţi aflat? Aţi lucrat la Michelangelo?
Dar măcar tu nu eşti ipocrită, nu în halul în care se arată Erwin. El nu are curajul tău de a prelua integral prostia monumentală MCC, aceea care a dus la propunerea de a amplasa ecvestra Carol I, în locul „defunctului” amplasament al Soldatului Sovietic, loc închis vizibilităţii (apropo de arte vizuale) pe trei din cele patru laturi ale sale. Voi n-aţi învăţat la şcoală că o statuie monumentală e făcută spre a fi vizibilă din toate punctele ei înconjurătoare?
De ce nu propuneţi voi ca ecvestra asta să fie pusă oriunde (dă-o dracului!), dar, imediat ce va fi pusă, să apară şi un zgârâie-nori în faţa ei? N-ar fi aşa … mai civic, mai … postmodern, mai … republican … mai corect politic ?
IOAN BUDUCA
Trimiteți un comentariu